Locatie, topografie si clima

am un articol despre Japonia, mai exact despre locatia acestei tari pe harta, topografia si clima acesteia....in articol se mai intalnesc si fragmente legate de relief, ape si istorie

Locatia geografica

Japonia este situata la mijlocul emisfera nordica la periferia continentului asiatic, spre oceanul Pacific. Japonia este formata din 4 insule importante: Honshu, Hokkaido, Kyushu si Shikoku, precum si o multime de alte insule mici. Suprafata totala a Japoniei este aproximativ 380.000 km patrati. Arhipeleagul nipon se intinde pe o raza mare de latitudini si longitudini. Intre extremitatile de nord si de sud ale tarii sunt 32grade longitudinale diferenta. La sfarsitul secolului XIX, s-a decis sa se foloseasca meridianul de 135 grade longitudine estica pentru a determina ora standard a Japoniei. Aceasta, spre deosebire de Romania nu se schimba pe parcursul anului.

Locatia Japoniei a jucat un rol important in modelarea culturii japoneze. Astfel, numeroase traditii au fost importate din China prin intermediul geografic al peninsulei Koreea, in timp ce influentele Europene si Sudest-asiatice au sosit pe rutele maritime din sudul Japoniei. Japonia a adoptat multe idei si tehnologi din exterior, formandu-si astfel propria cultura si societate. La sfarsitul perioadei Edo (sfarsitul secolului XIX) a inceput o migrare a populatiei japoneze spre exteriorul tarii, formandu-se astfel puternice comunitati in Hawai, coasta dinspre Pacific a Americii de Nord si Latine (Brazilia si Peru).

La sfarsitul secolului XIX, Japonia a adoptat modele Europene si Americane pentru modernizarea natiunii si dezvoltarea economiei. Astfel, au fost intarite relatiile cu tarile puternic industrializate. Datorita faptului ca Japonia duce lipsa de resurse naturale si are o piata de desfacere domenstica relativ mica, economia Japoniei s-a dezvoltat prin importarea materilor prime si exportarea de bunuri fabricate.

Topografia

Teoria placilor tectonice sugereaza ca insulele nipone sunt formate la imbinarea a doua placi. Placa Pacificului si Placa Filipinelor se scufunda sub placa Euroasiatica din vest. Japonia este situata deasupra zonei de scufuncare (pe placa Euroasiatica) si gropile maritime din estul Japoniei formeaza chiar linia de intalnire a acestor placi.

Crusta pamantului la limitele placilor este instabila, de unde si numarul mare de vulcani activi in Japonia precum si numarul mare de cutremure. Cu toate acestea, ei sustin ca aceste lucruri contribuie la frumusetea peisajului din Japonia. Izvoare termale se regasesc la fiecare pas - la munte cat si aproape de zonele de tarm, fapt ce atrage numerosi vizitatori. Cu toate acestea, lava si cenusa rezultate in urma eruptilor vulcanilor a avut, de-a lungul timpului efecte dezastroase asupra celor care traiesc inprejurul vulcanilor activi.

O importanta caracteristica fizica a Japoniei este topografia - majoritara muntoasa, in procent de aproape 80%. Varfuri inalte, uneori depasind 3000 metri, sunt inconjurate de vai adanci. Distributia populatiei, tipurile de asezari, transportul pe uscat si in aer au fost toate influentate de aceasta topografie.

Raurile Japoniei au tendinta sa fie scurte si rapizi, cu bazine mici. Reflectand precipitatile sezonale, debitul acestor rauri variaza in limite foarte largi. Datorita inundatiilor frecvente, controlul acestora si folosirea efectiva a apei raurilor a avut o prioritate ridicata de-a lungul istoriei Japoniei. Au fost construite baraje pentru stocarea apei si generarea energiei electrice, precum si canale de irigatii pentru aprovizionarea cu apa a fermelor. Chiar si in zonele de campie, raurile au fost ingradite pentru prevenirea inundatilor.

Campiile costale sunt inguste si se intind intre malul marii si munti. Majoritatea sunt campii aluvionale create prin procesul de eroziune si sedimentare a raurilor. Exista cateva campii-delta la gura raurilor. Campia Kanto (fiind ocupata aproape in totalitate de orasul Tokyo) este cea mai mare din Japonia.

Coasta Japoneza este caracterizata prin forme complexe, creind multe mici peninsule, golfuri si fiorduri. Pentru a cuceri pamant plat, multe zone de apa putin adanca au fost amenajate pentru folosire sub forma de ferme, case si zone industriale. Zona portului din Tokyo este un astfel de exemplu.

De-a lungul coastei Japoniei se intalnesc trei mari curenti: curentul Japoniei (Kuroshio) si Tsushima se indreapta spre nord, iar curentul rece Chishima spre sud. Acesti curenti au influentat puternic modul de viata al locuilorilor coastelor Japoniei, a caror indeletniciri majoritare au fost agricultura si pescuitul. Unde s-a aglomerat populatie, in zona coastei, au fost construite structuri protectoare.

Clima

Japonia este situata in zonele climatice temperate si subarctice. Datorita intinderii mari pe latitudine exista majore diferente in privinta climatelor regionale. Incepand cu regiunea Tohoku (vezi harta) spre sud clima este temperata, in timp ce in regiunea Hokkaido are o clima subartica cu ierni geroase. In plus, topografia muntoasa aduce variatii regionale cu privire la precipitatii si temperaturi.

Clima in Japonia este caracterizata de variatii sezonale datorita variatilor vanturilor. Astfel, in timpul verii, o presiune atmosferica ridicata, temperaturi ridicate si vanturi umede dinspre Pacific conduc la o vara umeda asemanatoara cu cea in zonele climatice tropice.

In timpul iernii, Japonia vine sub influenta vanturilor din Siberia reci si uscate. De obicei nu se inregistreaza ninsori, cu exceptia zonelor muntoase - bineteles, si zonei Hokuriku, care este renumita de altfel pentru acest lucru.

Media de precipitatii anuale se ridica la aproximativ 1700mm, dar este neuniform repartizata de-a lungul anului. Sezonul ploios, numit baiu, apare la mijlocul luni iunie pana la sfarsitul lunii iulie, tocmai inainte de vara tropicala.

In regiunea Tokyo, si in timpul toamnei se inregistreaza precipitatii ridicate.

sursa: www.bogdanlazar.ro